2 Timotei |
Capitolul 1 |
1 2 3 4 |
Cuprins |
1. Pavel, apostol al lui Hristos Isus, prin voia lui Dumnezeu, după făgăduința vieții care este în Hristos Isus,
|
2. către Timotei, copilul meu preaiubit: Har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl, și de la Hristos Isus, Domnul nostru!
|
3. Mulțumesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu un cuget curat, din moși strămoși, că neîntrerupt te pomenesc în rugăciunile mele, zi și noapte.
|
4. Căci mi-aduc aminte de lacrimile tale, și doresc să te văd, ca să mă umplu de bucurie.
|
5. Îmi aduc aminte de credința ta neprefăcută, care s-a sălășluit întâi în bunica ta Lois și în mama ta Eunice, și sunt încredințat că și în tine.
|
6. De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine prin punerea mâinilor mele.
|
7. Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de chibzuință.
|
8. Să nu-ți fie rușine dar de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Lui. Ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu.
|
9. El ne-a mântuit și ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui și după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veșnicii,
|
10. dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie.
|
11. Propovăduitorul și apostolul ei am fost pus eu și învățător al Neamurilor.
|
12. Și din pricina aceasta sufăr aceste lucruri; dar nu mi-e rușine, căci știu în cine am crezut. Și sunt încredințat că El are putere să păzească ce I-am încredințat până în ziua aceea.
|
13. Dreptarul învățăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, ține-l cu credința și dragostea care este în Hristos Isus.
|
14. Lucrul acela bun care ți s-a încredințat, păzește-l prin Duhul Sfânt, care locuiește în noi.
|
15. Știi că cei ce sunt în Asia toți m-au părăsit; între alții și Figel și Ermogen.
|
16. Domnul să-și verse îndurarea peste casa lui Onisifor; căci de multe ori m-a mângâiat, și nu i-a fost rușine de lanțul meu.
|
17. Nu numai atât, dar, când a fost în Roma, m-a căutat cu multă grijă și m-a găsit.
|
18. Dea Domnul să capete îndurare de la Domnul "în ziua aceea". Tu știi foarte bine cât ajutor mi-a dat el în Efes.
|
1 2 3 4 |
Cuprins |