| Galateni |
| Capitolul 1 |
| 1 2 3 4 5 6 |
| Cuprins |
| 1. Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristos, și prin Dumnezeu Tatăl, care L-a înviat din morți,
|
| 2. și toți frații care sunt împreună cu mine, către Bisericile Galatiei:
|
| 3. Har și pace vouă de la Dumnezeu Tatăl, și de la Domnul nostru Isus Hristos!
|
| 4. El S-a dat pe Sine însuși pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl.
|
| 5. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin. |
| 6. Mă mir că treceți așa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos, la o altă Evanghelie.
|
| 7. Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sunt unii oameni care vă tulbură, și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos.
|
| 8. Dar chiar dacă noi înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie, deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!
|
| 9. Cum am mai spus, o spun și acum: dacă vă propovăduiește cineva o Evanghelie, deosebită de aceea pe care ați primit-o, să fie anatema!
|
| 10. Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoința oamenilor, sau bunăvoința lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aș mai căuta să plac oamenilor, n-aș fi robul lui Hristos.
|
| 11. Fraților, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine, nu este de obârșie omenească;
|
| 12. pentru că, n-am primit-o, nici n-am învățat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos.
|
| 13. Ați auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia Iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu, și făceam prăpăd în ea;
|
| 14. și cum eram mai înaintat în religia Iudeilor decât mulți din neamul meu, de o vârstă cu mine. Eram însuflețit de o râvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești.
|
| 15. Dar când Dumnezeu - care m-a pus deoparte din pântecele maicii mele, și m-a chemat prin harul Său, - a găsit cu cale
|
| 16. să descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc între Neamuri, îndată, n-am întrebat pe nici un om,
|
| 17. nici nu m-am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc.
|
| 18. După trei ani, m-am suit la Ierusalim să fac cunoștință cu Chifa, și am rămas la el cincisprezece zile.
|
| 19. Dar n-am văzut pe nici unul altul dintre apostoli, decât pe Iacov, fratele Domnului.
|
| 20. În cele ce vă scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu, nu mint.
|
| 21. După aceea m-am dus în ținuturile Siriei și Ciliciei.
|
| 22. Și eram încă necunoscut la față Bisericilor lui Hristos, care sunt în Iudea.
|
| 23. Ele auzeau doar spunându-se: "Cel ce ne prigonea odinioară, acum propovăduiește credința, pe care căuta s-o nimicească odinioară."
|
| 24. Și slăveau pe Dumnezeu din pricina mea. |
| 1 2 3 4 5 6 |
| Cuprins |
